Beneficiile sportului pentru sãnãtatea mintalã

Posted on

Beneficiile sportului pentru sãnãtatea mintalã

Exerciţiile fizice au capacitatea de a îmbunãtãţi stãrile depresive, îndepãrteazã stresul şi anxietatea¸ cresc încrederea în sine şi, în general, te motiveazã sã devii o persoanã pozitivã.

Ca sã beneficiezi de efectele pozitive ale sportului nu trebuie sã petreci ore în şir la sala de sport. Indiferent de vârstã, capacitãţile fizice sau rezistenţa ta la efort poţi gãsi o formulã potrivitã, astfel încât sã nu urãşti sã faci sport, ci chiar sã faci mişcare din plãcere, fãrã sã stai cu ochii pe ceas.

Activitatea fizicã nu doar dezvoltã muşchii şi te face sã arãţi atletic. Cei care fac sport constant, o fac, în special, fiindcã asta le dã o stare de bine, le creeazã o stare de energie începând de dimineaţã şi mai ales, le îmbunãtãţeşte sãnãtatea mintalã.

Sportul şi depresia

Ştiai cã activitatea fizicã poate trata depresia uşoarã şi medie la fel de eficient ca medicamentele antidepresive, doar cã nu are efecte secundare? Pastilele antidepresive, deşi se prescriu pentru a trata depresia, de cele mai multe ori, sunt însoţite de efecte secundare, care pot accentua stãrile negative şi includ chiar risc de suicid.

Academia T.H.Chan de Sãnãtate Publicã de la Harvard a descoperit cã doar 15 minute pe zi de mers mai alert reduce riscul depresiei severe cu 26%. Mai mult de atât, atunci când menţii acest program de activitate fizicã scade considerabil şi riscul de recãdere (revenirea în stãrile depresive).

Dupã un program constant de sport s-a demonstrat ca se produc modificãri în creier, dezvoltându-se noi neuroni, în timp ce procesele inflamatorii scad şi apar, de asemenea, apar frecvent stãri de bine şi calm la nivelul dispoziţiei. Spre exemplu, atunci când ai o perioadã mai stresantã şi simţi un val de gânduri negative de care nu poţi scãpa, daca te concentrezi pe activitatea de a face sport asta îţi poate muta atenţia de la ce este negativ.

Sportul şi anxietatea

În momente de stres, corpul tinde sã se tensioneze, muşchii sunt mult mai încordaţi, mai ales în zona gâtului şi feţei, şi pot apãrea senzaţii de durere în piept, crampe musculare şi puls crescut. Discomfortul şi îngrijorarea pe care le simţi în urma acestor senzaţii vor crea un cerc vicios şi te vei îngrijora mult mai mult, o datã ce vei simţi aceste simptome.

Pentru a întrerupe acest cerc vicios începe sã faci mişcare. În timpul sportului se elibereazã hormonii stãrii de bine: endorfine, serotoninã care induc o stare de calm şi linişte interioarã, pe mãsurã ce te antrenezi.

Ce poţi face în plus pentru a creşte beneficiile este sã te focalizezi pe senzaţiile din corp în timpul sportului, încercând totodatã sã elimini orice gând îţi vine în minte. Acest proces este cunoscut de specialişti sub conceptul de “mindfulness” şi este extrem de eficient în reglarea stãrilor emoţionale.

Sportul şi trauma psihologicã

Studiile aratã cã în momentul în care te focalizezi pe corpul tãu, pe senzaţiile din timpul mişcãrii îţi poţi ajuta sistemul nervos sã iasã din acel blocaj (Cum devii puternic psihic?) care s-a format ca rãspuns în faţa unui stres puternic (specific traumei psihologice).

Îţi recomand ca în momentul în care simţi cã mintea ta a început sã deruleze gânduri şi griji pe care simţi cã nu le poţi controla, revino cu atenţia pe senzaţiile tale corporale şi observã relaxat ceea ce simţi, fãrã sã te judeci (exemplu: senzaţia din muşchii picioarelor atunci când faci genuflexiuni, ce simţi în abdomen atunci când faci abdomen sau cum se simte apa la nivelul pielii în momentul în care înoţi).

Alte beneficii importante ale sportului:

  • O memorie îmbunãtãţitã – sportul stimuleazã creşterea unor noi celule din creier care te ajutã sã previi efectele îmbãtrânirii şi sã ai o memorie şi concentrare mult mai dezvoltate
  • Încredere în sine – sportul fãcut constant este ca o investiţie în corpul, mintea şi starea ta de bine. Atunci când devine un obicei vine “la pachet” şi cu un sentiment de putere, încredere şi siguranţã de sine
  • Somn odihnitor – pânã şi o sesiune de sport foarte scurtã dimineaţa – în special, cardio – îţi poate echilibra pattern-ul de somn. Dacã preferi sã faci mişcare seara, îţi recomand sã alegi ceva mai puţin alert, cum ar fi yoga sau stretching.
  • Rezilienţã – forţã psihicã – fiindcã sportul îţi îmbunãţãţeşte imunitatea şi rãspunsul corpului la stres, este o mai bunã alegere în perioade de stres decât sã te refugiezi în alcool, tutun sau cofeinã în exces, toate acestea înrãutãţind, de fapt, simptomele organismului.

Chiar si puţinã activitate fizicã este mai bunã decât deloc

Poate te gândeşti cã eşti prea ocupat sã îti faci timp zilnic pentru sport, doar cã pânã şi 15-30 minute de activitate fizicã zilnicã îţi va aduce beneficii. Poate la început nu poţi face sport jumãtate de ora, nefiind antrenat, însã încearcã mãcar 10 minute şi tot înseamnã ceva.

Pe mãsurã ce vei continua zilnic, îţi va creşte rezistenţa şi energia, astfel cã treptat îţi poţi creşte timpul şi intensitatea antrenamentelor.

Ceea ce conteazã, de fapt, este sã îţi iei un angajament faţã de tine, pe care sã îl respecţi şi asta sã devinã un obicei pentru tine.

Dacã în cursul sãptãmânii nu gãseşti deloc timp, este bine sã recuperezi în weekend. Spre exemplu, un studiu realizat în Marea Britanie a demonstrat cã una- douã sesiuni de sport pe weekend au aproape aceleaşi beneficii ca în cazul în care ai face sport la douã zile. Tocmai de aceea nu lãsa programul tau aglomerat sã fie o scuzã în evitarea antrenamentelor. Oricând ai ocazia fã mişcare şi peste un timp, corpul şi mintea ta îţi vor mulţumi!

Cum faci sã te motivezi când nu ai energie?

Mulţi dintre noi ducem o luptã înterioarã şi ne este greu sã începem ceva nou, mai ales când este vorba de sport. Cheia este sã începi cu paşi mici şi sã îţi propui nişte obiective pe care sã fii sigur cã le vei putea atinge. Spre exemplu, începe sã mergi pe jos, mai rapid, minim 15 minute dimineata, ceea ce îţi va îmbunãtãţi starea. Dupã câteva zile de mers constant, nivelul tãu de energie va creşte şi îţi vei putea modifica obiectivul – sã începi sã mergi la salã, de exemplu, minim o data pe sãptãmânã.

Aminteşte-ţi, de asemenea, sã:

  • Te focusezi pe activitãţi care îţi plac – fie cã îi arunci o minge cãinelui tãu (dacã ai), mergi în weekend cu bicicleta sau faci trasee montane. Va fi mai greu sã renunţi dacã te angajezi în ceva ce îţi face placere!
  • Te recompensezi: leagã mereu antrenamentul de ceva cu care sã te premiezi dupã ce l-ai încheiat: de exemplu, poţi sã îţi dai voie sã te uiti la serialul preferat numai dupã ce te-ai ţinut de ce ţi-ai propus.
  • Te simţi confortabil: asigurã-ţi confortul având un echipament sau ţinutã sport în care sã te simţi bine şi nu constrâns şi alege un context în care sã te simţi bine (în parc, în curte, la munte etc)
  • Te asociezi cu persoane pe care le admiri şi care deja au un stil de viaţã sãnãtos: oamenii sunt mult mai influenţati de puterea exemplului, decât de simpla lor voinţã. Astfel ca, dacã mergi la salã şi acolo ai întâlnit persoane care fac asta deja de ceva vreme şi sunt disciplinaţi în programul lor, cautã-le compania mai des. Vei fi uimit(ã) ce impact are cercul tãu social în dezvoltarea de noi obiceiuri!

Incearcã sã faci din exerciţiile fizice un stil de viaţã!

Nu trebuie neapãrat sã te frustrezi doar pentru ca ţi-ai propus sã faci sport şi sã faci ceea ce nu îţi place. Indiferent cât de sãnãtoasã poate fi o activitate vei obţine inversul, atât timp cât nu o faci cu inima deschisã. Încearcã sã începi cu paşi mici şi sã implementezi mãcar una din ideile de mai sus şi, în timp, va veni totul de la sine, urmând sã resimţi şi tu beneficiile sportului.

Scrie-mi aici şi spune-mi despre experienţa ta!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *